Eternitate .

As vrea sa zbor departe, sa ma pierd in cerneala cazuta pe plapuma alba din Univers. Sa plutesc pe baloane de aer cu gust de ploaie si sa fur fiecare imagine cu contur ceresc. Sa scutur cu atata pofta si cruzime visele cu gust dulce de zahar, sa cada pe fruntea patata cu parfum de crini. Si cade, aud cum cade mireasma tacuta de prospetime si puritate in inima salciilor cu plete nebune. In piciorul naturii se ascunde arzator destinul omului care atarna pe razele soarelui lucid in adancul obisnuitului.

Cred fiecare miscare, fiecare palpait, aproape fiecare vis din haina ingusta, fiecare rabdare si numar pasii uzi care dispar odata cu rasaritul Se pierd in departare si cuvintele scrise pe peretii cu priviri eterne ce par a fi niste statui sculptate si desenate adanc in suflet odata cu trecerea timpului. Ne inecam in magie . Si de ce? De ce singuratatea musca din noi si ne indeparteaza de oameni, legandu-ne parca in sfoara, prizonieri . Nu e pacat sa risipim timpul ? M-am saturat sa tot alerg in abis fara sa gasesc o usa de iesire . M-am saturat de singuratate si de amintiri rebele ce ma chinuiesc clipa de clipa .

Vreau sansa de a zbura printre gandurile efemere, o sansa de a te desprinde de realitate. Nu e placut sa visezi ?sa patrunzi printre miile de ferestre intr`o lume nevazuta? Sa pasesti in taramuri de basm ? Inchid ochii intr-o liniste statornica care-mi alinta fata undeva departe ..

Inca o clipa ..

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: