Ne-am obisnuit …

Ne-am obisnuit atât de tare să fim ziduri , încât am uitat să fim oameni. Casele nu s-ar dărâma niciodată dacă ar fi clădite din noi…
Respingem la fiecare pas, purtam caramizile cu noi ca mai apoi sa le asezam timid in fata sufletului nostru. Nu vointa ne indeamna,cat o parte din ratiune care nu mai vrea ca inima sa fie descoperita. Casele pline de lumina nu mai exista,s-au ars becurile si se darama constant peretii iar lemnul din mansarda deja miroase a vechi…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: