Imi curgi prin vene.

Posted in Uncategorized on noiembrie 19, 2013 by untitleeed

Imi curgi prin vene; Te stiu greu,apasator,nu-mi simt bratele si mainile, iar degetele-mi apasa timide pe tastele astea ticsite de praf, in timp ce eu incerc zadarnic sa povestesc lumii despre tine:universului,lunii si stelelor si soarelui, care si atarna razele peste mine in fiecare dimineata cand imi beau cafeaua in bucatarie si rup o foaie de hartie,o mototolesc si o arunc la gunoi furioasa,imi spun ca asa as vrea sa pot face si cu tine, dar stim amandoi iubitule ca ar fi o prostie.Te-ai cuibarit in mine si mi-ai izbit tamplele de stele.
Imi curgi prin vene. Le simt grele si aproape ca-mi explodeaza pentru ca esti indispensabil pentru mine,si sa ai o umbra care-ti urmareste fiece pas este dureros si obositor.
Sunt vulnerabila in fata ta cum n-am fost nicicand. Sunt dezvelita de secrete,mi-ai daramat toate zidurile si cred ca vrei sa le ridici iarasi,de la capatai,iar eu nu mai pot sa construiesc. Caramizile nu mai sunt dure si cimentul nu mai exista. Sunt alcatuita din sute de umbre cu chipul tau si ma domina la fiecare pas. Ai stiut cum sa ajungi la temelii si sa-mi dobori fiecare molecula de orgoliu. Sunt singura acum si nu mai poti sa stai langa mine,pentru ca nu te mai vreau.

Imi curgi prin vene,nu pot sa te scot de acolo dar nu te mai vreau. Langa tine nu sunt eu; cu tine mi-e teama ca ma pot sparge oricand in mii de bucatele pe care le-ai strange si le-ai lipi cu grija,dar stii bine ca n-as mai fi intreaga vreodata si asa nu ai mai putea sa ma iubesti,nici eu n-as face-o.
Imi curgi prin vene si as avea curajul sa le tai daca as sti ca n-ai mai fi in inima mea.

You’re still the one for me.

Posted in Uncategorized on mai 9, 2013 by untitleeed

De ce ai ramas inca acelasi care isi inclesta timid degetele intr-ale mele si plecam la drum lung? Vreau sa stiu de ce ai inca aceiasi pozitie a corpului ca atunci cand te aplecai sa ma saruti de „la revedere” pentru a 10 a oara? De ce imi creste pulsul la 8346738453 cand te vad, chiar si dupa 365 de zile banale?
De ce as vrea sa fiu eu cea pe care o mangai incet pe brat si-i dai parul dupa ureche? Ai invatat-o si pe ea sa-i placa obiceiul meu? I-ai spus aceleasi vorbe frumoase si mereu adevarate venite de la tine? Vreau sa fii fericit si sa mananci capsuni cu nutella si sa ne uitam la serialul tau preferat, zi de zi, pana cand o sa terminam cele patru sezoane care-ti plac atat de mult . Mi-e dor sa mergi cu mine cu liftul pentru ca mi-e frica sa ma blochez, iar daca sunt cu tine oricum putem ramane in lift pana la noapte. S-ar gasi cineva sa ne scoata iar in bratele tale m-as simti mereu acasa. Imi place sa vad privelistea de la balconul tau, de acolo, asta pare sa fie cel mai frumos oras din lume atunci cand soarele apune si ne da voie sa ne imbratisam pana cand inimile ne sar din piept.  As vrea sa bei din nou vin, sa scrii despre mine si sa dormi,sa ma visezi si sa-ti doresti sa ti numar alunitele de pe spate, in timp ce tu-mi amintesti cat de frumoasa eram prima oara cand ne-am intalnit,surprinzator,intr-o librarie. As fi stat toata noaptea cu tine sa ne uitam la stele.

Stii ca ti-am zis ca o sa faci infarct daca inima ta o sa bata in acelasi ritm in prezenta mea? Si o sa chem un doctor, iti spuneam printre zambete. Asa ma simt eu acum , dupa multe luni de zile fara tine, vreau sa chem doctorul sa-mi verifice pulsul cand te vad ..

Posted in Uncategorized on aprilie 2, 2013 by untitleeed

Poate ca nu am oferit niciodata indeajuns de mult sa te fac sa ramai. Am calcat suflete in picioare, am imbratisat orgolii si te-am lasat fara oxigen in cele mai cumplite clipe.

Am ajuns la trista concluzie ca tin in brate niste vorbe si doar atat. Ma ascund dupa asternuturi, ploi de mai si eclipse de vara. Niciodata nu am putut sa fiu un intreg pentru tine, niciodata nu am putut sa-ti ofer si binele din mine, doar intunericul, si cu toate astea l-ai acceptat de fiecare data. Ai fost fericit cand ma lipeam de sufletul tau si te sarutam cu 100 ml de vodka in inima, care ajungea sa-mi amortizeze suflul. Mi-ai turnat vodka si m-ai iubit pentru ca nu se putea altfel. Realitatea ne batea in usi, in telefoane iar alarma de dimineata depasise demult cele 20 de minute de asteptare. Noi curatam cearsafurile de vise pentru ca era prea mult pentru o singura noapte. Nu am putut sa stau cu tine decat pana la primele raze ale soarelui..

Stii, noaptea a fost mereu pentru noi, iubitule, iar luna, stelele si cerul ne-au fost cei mai buni prieteni.

Se face 5:50. Trebuie sa plec. Inchide ferestrele sa nu se impregneze alt parfum de femeie in pernele tale.

Te astept diseara sa ne uitam la stele.Imagine

Posted in Uncategorized on aprilie 2, 2013 by untitleeed

Se zice ca atunci cand nu stii ce ai, cand te simti dezorientat si fara aer in plamani inseamna ca ti-e dor. Se zice ca orgoliul e ingredientul care strica
dragostea si nu trebuie adaugat in nicio reteta. Se spune ca atunci cand intervine dorul trebuie cautata persoana care te-a ravasit, si vei da de tine, intreg.
Dar ce se intampla atunci cand pui mana pe telefon si iti intra casuta vocala? Ce se intampla atunci cand nu iti raspunde nimeni, pentru ca nu mai are cine?

F.M.Y

Posted in Uncategorized on februarie 27, 2013 by untitleeed

Ia-ma de mana, sopteste-mi cele mai frumoase cuvinte la ureche, cele mai frumoase vorbe care sa-mi taie rasuflarea. Suntem izolati de lume pentru 456 ore , primim semnale de alarma din cand in cand sa dam ochii cu prietenii, familia, soarele, vantul de afara. Dar nimic nu e fost de ajuns sa ne desprinda degetele unele de altele. Ti-am fost muza, m-ai pictat pe vid, iar eu ti-am fost oxigen, te ajutam sa respiri in timp ce inima-ti batea de 10 ori pe secunda. Ti-am fumat visele pana nu a ramas nici unul neindeplinit si am baut iubire, mi-am turnat vodka in suflet pana cand am inceput sa-ti sarut pleoapele si sa simt cei mai frumosi fluturi. M-ai facut sa simt cei mai frumosi fluturi.

Am pus lacate pe iubirea noastra si am aruncat cheia in abis, sa nu ne desparta nimeni niciodata, nici macar alarma de desteptare care ne anunta ca tu pleci mai devreme..si totusi imi pregatesti cafeaua cu doua lingurite de zahar, stiind ca iubesc s-o beau pe nerasuflate dimineata..

Ma saruti tacut pe frunte si pleci la bucatarie unde te asteapta ultima tigare din pachet, pe care o fumezi timid si te gandesti ca in camera de mai devreme doarme obosita femeia vietii tale

„cu toate ca a…

Posted in Uncategorized on august 25, 2012 by untitleeed

O parte din conținutul de pe această pagină a fost dezactivată pe February 17, 2016 ca urmare a unui notificări de retragere DMCA de la Sandu Anca-Ioana. Poți afla mai multe despre DMCA aici:

https://wordpress.com/support/copyright-and-the-dmca/

Ne-am obisnuit …

Posted in Uncategorized on august 16, 2012 by untitleeed

Ne-am obisnuit atât de tare să fim ziduri , încât am uitat să fim oameni. Casele nu s-ar dărâma niciodată dacă ar fi clădite din noi…
Respingem la fiecare pas, purtam caramizile cu noi ca mai apoi sa le asezam timid in fata sufletului nostru. Nu vointa ne indeamna,cat o parte din ratiune care nu mai vrea ca inima sa fie descoperita. Casele pline de lumina nu mai exista,s-au ars becurile si se darama constant peretii iar lemnul din mansarda deja miroase a vechi…

strop de viata .

Posted in Uncategorized on iulie 2, 2012 by untitleeed

stii bine cat mi-as dori sa-ti intru noaptea pe geam..si in vise. sa ma cuibaresc lnga tine pe asternuturile albe in care obisnuiam sa ne iubim pana cand rasaritul devenea apus.  Ti-as lua degetele in palme si le-as saruta de mii de ori, pana cand as realiza ca ceea ce traiesc nu e doar un vis frumos dintr-o noapte de octombrie. Ti-as rascoli in caiete si ti-as scrie o mie de ganduri, pe care mai apoi ti le-as darui, timid, in fiecare seara. Mi-ar placea sa pot sa-ti mangai mintile, sa le sarut, sa le spun ce sa creada despre noi…caci cu siguranta ea,mintea nu este in concordanta cu inima , care ma cere mereu. O simt. Inimile si sufletele noastre au ajuns sa fie tare telepatice,iubitule. De-ai sti ca se cheama seara de seara…
Stii bine ca as vrea sa scutur cearsafurile de amintiri si sa pot aseza pe pat altele curate,unde nu ar mai trai nimeni, dar mi-e imposibil cat timp tu te incapatanezi sa te ridici din patul asta ticsit de durere, de fum de tigara si patat de cafelele pe care obisnuiam sa le savuram tarziu, in noapte…Nici stelele nu mai au aceiasi forma de cand noaptea e zi pentru noi, si ziua asta, e a dracului de dureroasa…

jumatate.

Posted in Uncategorized on mai 11, 2012 by untitleeed

„Al tau, a mea. Imbratisez, oftezi. Sarut, gemi. Plang, mangai. Tip, taci. Nu vorbesc, tipi. Ascult, canti. Ingan, murmuri. Clipesc, tremuri. Doresc, te oferi. Aprind, explodezi.

Indiferent, clocotitoare. Zambesc, sclipire in irisi. Rad, sari neastamparata. Dorm, privesti. Visez, pazesti. Miros, plutesti. Sorb, curgi. Pasesc, admiri. Cad in adoratie, te preumbli. Gol in stomac, te insinuezi. Plec, ti-e teama. Zbor, ma astepti.

Mi-e dor, te rascolesti. Revin, ma banuiesti. Te vreau, ma primesti. Patrund, te inalti. Fumez, m-ai iertat. Incep, termini. Alerg, ma potolesti. Stau, ma pornesti. Mi-e lene, imi faci pofta. Uit, imi aduci aminte.

Ignor, ma trezesti. Urasc, ma pleznesti. Traiesc, speri. Te vezi prin mine, ma inmultesc prin tine. Simplific, complici. Stric, repari. Distrug, rabzi.Ma framanti, n-ai chef.Ma ingrijorezi, nu existi. Ma dori, ai fost. Ma omori incet, n-ai fost nicicand plecata. Sunt complet, esti jumatate pana la intreg. Te iubesc, stralucesti. Suspin, treci. Ma linistesc, apui. Numar orele, vezi infinitul. Toata viata, dincolo de moarte.

Sunt tanar, imbatranesc. Te tin de mana, vrei toata inima. Regret, zambesti. Astept, traiesti. Inchid ochii, ma iubesti. Am trait o viata, abia acum incepe. Am fost doua pareri, acum traim.” M M

Long time no see.

Posted in Uncategorized on aprilie 10, 2012 by untitleeed

Sa ne invelim cu sentimentele in seara asta de mai. Sa ascultam bataile inimilor noastre si pulsul care a ajuns la 360 pe minut. Mi-e dor de mirosul pielii tale si de asternuturile noastre imbibate in dragoste. Ne-am refacut vietile ca o piramida care se darama de la capatai, cutremurile din noi ne au daramat iar sedativele si-au facut iarasi efectul. Pupilele tale dilatate de iubire imi trezesc amintiri, la fel ca sufletele noastre care se cauta, iubitule, in fiecare zi,ora,minut.. stim prea bine ca nu putem trai unul fara altul si ca aceasta clepsidra nenorocita numara secundele pana cand inimile noastre se vor uni si se vor completa pana cand nu vom mai tranti usa dupa noi. Mi-e dor de cafeaua de la ora 5 si de noptile in care declansam razboiul. Tu erai oxigenul, eu dioxidul de carbon, eu gheata, tu focul .. Suntem ca doi magneti carora li s-au stricat polii, cautam in alta parte dar nu gasim ceea ce ne face pe amandoi un intreg..Ne am iubit pana cand am istovit toate lacrimile pe care urma sa le bem mai apoi, iar acum dupa 534 de zile sufletul te striga si te roaga sa te intorci. Iti sunt viciu, iubitule. Viciu si muza ..ma vezi in toate femeile. Stii ca esti masochist, te rogi in fiecare zi sa-ti injectez noua doza de iubire pana cand n-o sa te mai tina venele.. ma rogi sa piara toate piedicile astea care nu te lasa sa vii la mine.